Distribuie:
Terapia cognitiv-comportamentală (CBT – Cognitive behavioral therapy) este una dintre cele mai studiate și validate științific forme de psihoterapie. Ea pornește de la ideea simplă, dar profundă, că gândurile, emoțiile și comportamentele noastre sunt interconectate. Dacă schimbăm felul în care gândim și reacționăm, putem influența direct felul în care ne simțim și calitatea vieții noastre.
Ce este terapia cognitiv-comportamentală (CBT)?
CBT este o formă de psihoterapie dezvoltată în anii ’60 de către Aaron T. Beck. Spre deosebire de alte terapii care se concentrează mai mult pe trecut sau pe inconștient, CBT se axează pe aici și acum și pe relația directă dintre:
- Gânduri: „Nu voi reuși niciodată” ; „Sunt un eșec total.”; „Nimeni nu mă place.”; „Nu merit să fiu fericit(ă).” ; „Lucrurile rele mi se întâmplă doar mie.”; „Dacă nu fac totul perfect, atunci e un dezastru.”; „Dacă se întâmplă ceva rău, va fi din vina mea.”; „Toată lumea mă judecă.”; „Nu am niciun control asupra vieții mele.”; „Nu sunt suficient de bun(ă).”; „Dacă cineva mă critică, înseamnă că nu valorez nimic.”; „Fericirea e pentru alții, nu pentru mine.”; „Trebuie să fac pe plac tuturor, altfel mă vor respinge.” etc
- Emoții: tristețe, teamă, vinovăție, furie, durere;
- Comportamente : evitare, retragere, amânare.
CBT spune că nu evenimentele în sine ne afectează, ci modul în care le interpretăm. Dacă schimbăm acea interpretare, putem schimba și emoția sau reacția.
Afli mai multe despre CBT pe site-ul American Psychological Association (APA).” – (https://www.apa.org)
Principiile de bază ale Terapiei cognitiv comportamentale (TCC)
- Gândurile influențează emoțiile și comportamentele.
- Gândurile automate pot fi distorsionate (catastrofizare, gândire alb-negru, citirea gândurilor, generalizarea).
- Schimbând modul de gândire și comportamentele, putem reduce suferința emoțională.
- Este o terapie structurată și orientată pe obiective.
- Clientul și terapeutul colaborează activ.
Cum funcționează CBT pas cu pas
Terapia cognitiv-comportamentală se concentrează pe gândurile și convingerile pe care le avem în prezent. Ea pornește de la ideea că nu evenimentul în sine ne rănește cel mai mult, ci felul în care îl interpretăm și povestea pe care ne-o spunem despre el. În CBT (Cognitive behavioral therapy), învățăm să identificăm acele gânduri care ne blochează, să le punem sub semnul întrebării și să descoperim perspective noi, mai realiste și mai blânde cu noi înșine.
În esență, terapia cognitiv-comportamentală (CBT) te ajută să legi gândurile de emoții și comportamente.
Gândurile, emoțiile și comportamentele sunt profund legate între ele. Atunci când gândim într-un mod rigid sau negativ, emoțiile devin apăsătoare și, de multe ori, ajungem să acționăm împotriva propriei noastre bunăstări. CBT spune că multe dificultăți emoționale sunt întreținute de aceste tipare de gândire irațională și de comportamentele care le urmează.
De exemplu, în depresie, mintea poate repeta gânduri precum „nu sunt suficient de bun”, „nu mai pot să duc nimic” sau „viața mea este un eșec”. Aceste gânduri aduc cu ele emoții copleșitoare – tristețe, lipsă de energie, gol interior – și comportamente precum retragerea din relații sau izolarea socială.
CBT lucrează atât direct, prin schimbarea comportamentelor nesănătoase, cât și indirect, prin restructurarea gândurilor. Scopul nu este doar să reducem simptomele, ci să învățăm o altă modalitate de a ne raporta la viață: cu mai multă claritate, echilibru și auto-compasiune.
Pentru ce probleme este eficientă terapia cognitiv-comportamentală?
Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) s-a dovedit eficientă în numeroase tulburări psihologice, precum anxietatea generalizată, tulburările depresive și fobiile specifice. Ea este utilizată cu succes și în tratamentul tulburărilor de alimentație, al insomniei și al tulburărilor obsesiv-compulsive. De asemenea, CBT sprijină restructurarea gândurilor disfuncționale care întrețin perfecționismul și stima de sine scăzută. Prin caracterul său structurat și bazat pe dovezi științifice, terapia cognitiv-comportamentală reprezintă una dintre cele mai validate forme de psihoterapie modernă.
- Stabilirea obiectivelor. Se clarifică ce dorești să obții.
- Identificarea gândurilor automate. Observarea tiparelor mentale recurente.
- Analiza distorsiunilor cognitive. De exemplu: „totul e pierdut” sau „nimeni nu mă înțelege”.
- Restructurarea cognitivă. Învățarea unor perspective noi, mai realiste.
- Exerciții comportamentale. Pași mici, practici, în situațiile care produc anxietate.
- Monitorizare și progres. Ajustări pe parcurs, în funcție de rezultate.
Exemple practice în CBT
- Anxietate socială: dacă gândești „toată lumea mă judecă”, în terapie înveți să testezi această presupunere și descoperi că majoritatea oamenilor sunt concentrați pe ei înșiși.
- Depresie: dacă apare gândul „nu sunt bun de nimic”, înveți să analizezi obiectiv dovezile și să construiești o imagine mai echilibrată despre tine.
- Fobie: dacă eviți lifturile din frică, lucrezi treptat la expunere, până când anxietatea se diminuează.
Prin terapia cognitiv-comportamentală, identificăm distorsiunile cognitive și exersăm răspunsuri mai sănătoase.
Citeste si articolul despre distorsiunile cognitive, am scris pe larg aici https://ralucaelenamoisescu.ro/2025/06/06/distorsiunile-cognitive-formare-efecte-asupra-vindecrii-emoionale/
CBT și abordarea integrativă
Pentru un terapeut cu experiență, nu există o singură direcție fixă. Fiecare persoană aduce o poveste, un ritm și o nevoie unică. CBT (Cognitive behavioral therapy) este o formare specializată și valoroasă, dar și alte forme de psihoterapie au același scop: să identifice blocajele, distorsiunile cognitive și credințele negative și să sprijine clientul să descopere o modalitate de a trăi mai potrivită, mai blândă și mai plină de sens.
Despre mine și modul în care folosesc terapia cognitiv comportamentala (CBT – Cognitive behavioral therapy)
Deși nu am o specializare formală exclusivă în CBT, practica mea clinică, masteratul în psihodiagnoză și consiliere clinică și experiența profesională mă sprijină să integrez tehnici cognitiv-comportamentale acolo unde ele sunt utile.
CBT (Cognitive behavioral therapy) este valoroasă prin claritatea și structura ei în lucrul cu gândurile. Totuși, distorsiunile cognitive, ruminațiile sau tiparele comportamentale nu sunt doar domeniul exclusiv al CBT-ului. Indiferent de abordare, scopul psihoterapiei este același: să sprijine persoana să se elibereze de tiparele care o țin captivă și să descopere o modalitate de viață mai potrivită și mai cu sens.
În munca mea, combin aceste instrumente cu alte abordări validate – psihoterapia părților (IFS), elemente de hipnoterapie – pentru a crea o experiență adaptată nevoilor fiecărei persoane.
Scopul meu este să adaptez procesul terapeutic la unicitatea fiecărei persoane, combinând instrumente cognitive, emoționale și experențiale pentru a sprijini vindecarea și transformarea interioară.
Cred cu tărie că nu există o singură cale universală, ci că fiecare client merită să fie însoțit într-un mod personalizat, cu respect și blândețe. Scopul este să creez acel spațiu sigur în care omul din fața mea să se regăsească și să-și recâștige echilibrul.
Ghid practic despre CBT de la NHS (UK).” – (https://www.nhs.uk)
Resurse profesioniste: Beck Institute – ce este CBT.” – (https://beckinstitute.org)
