Atunci când ne confruntăm cu situații dificile, când suntem învinși, urmărim de regulă să găsim țapi ispășitori. De cele mai multe ori căutăm vina în afara noastră, privind spre ceilalți sau poate uneori chiar mai adânc, în ereditatea noastră. La fel de bine, căutăm răspunsuri și în mediul sau educația care ne-au format. Nu greșim, pentru că aceste trei componente sunt determinante, pentru ceea ce înseamnă ființa noastră ca entitate completă.
Într-adevăr, suntem în primul rând produsul unor gene, ceea ce se numește codul genetic. În acest sens, genetica a descoperit faptul că există numai puțin de 40.000 de gene repartizate în 46 de cromozomi, care la rândul lor sunt organizați în 26 de perechi. Mai trebuie știut că fiecare individ posedă propria configurație genetică și anume genomul, care în contact cu mediul dezvoltă fenotipul. La nivel ereditar, moștenirea vizează caracteristici de statură şi greutate, organe interne, structura sistemului nervos şi a organelor de simţ și nu în ultimul rând, fizionomia.
Însă ereditatea reprezintă doar un suport pentru dezvoltarea psihică, fiind o condiție necesară, dar nu și suficientă.
S-a demonstrat că dacă de mici suntem transportați într-un mediu sălbatic, vom ajunge să împrumutăm caracteristicile acelui habitat. Astfel că ajungem la al doilea factor decisiv în formarea noastră și anume mediul. Influența acestuia cuprinde o paletă largă de aspecte, de la mediul climatic, la cel socio-economic, cultural, până al cel familial, care este și cel mai important, fiind mediul nostru primordial.
Prin intermediul mediului ne dezvoltăm ca ființe sociale, dar pentru a completa dezvoltarea noastră umană acesta nu e suficient.
De aceea, accesul la educație devine fundamental pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea psihicului nostru. Prin acest ultimul stadiu de dezvoltare sunt accesate și potențate datele ereditare. La fel de bine sunt conștientizate anumite tipare impregnate de mediul care ne-a format. Acest fapt dă posibilitatea unor modificări pe care le putem face, corectând anumite aspecte negative determinate de influența mediului. Astfel putem să ne depășim condiția, nerămânând captivii unui mediu, dacă acesta a fost defavorizant, și să facem saltul spre un stadiu superior de personalitate și conștiință.
De aceea nu trebuie să considerăm niciodată că totul este pierdut. Cele mai multe insuficiențe derivate dintr-un mediu ostil sau o ereditate deficitară, pot fi surmontate prin procesul de educație, de autocunoaștere, de înțelegere a fenomenelor din jurul nostru și de integrare a noastră în cadrul lor.
În loc să ne irosim timpul acuzând ereditatea, mediul, am putea să folosim uneltele cunoașterii pentru a corecta și ajusta imperfecțiunile care ne produc nemulțumire și insatisfacție.
Nu suntem condamnați genetic și nici la nivelul mediului. Avem exemple de oameni care și-au depășit condiția, mediul, au făcut salturi prin dobândirea unor abilități, prin cunoaștere, în funcție și nu numai, de ceea ce le oferea potențialul ereditar. Toți ne naștem cu o zestre genetică care poate fi exploatată în beneficiul nostru, în pofida adversităților.
Avem marja noastră de acțiune care ne dă libertatea de-a ne construi un destin. Depinde doar de noi să avem curajul de-a deveni din spectatorii pasivi ai propriei vieți, jucători angajați.
Scopurile psihoterapiei sunt autocunoașterea, înțelegerea modului de funcţionare a minții umane, înțelegerea anumitor comportamente, dar mai ales identificarea blocajelor emotionale .
Cum să trăiești este o abilitate care se învață.
Trăiește conștient !
Psiholog Moisescu Raluca Elena
15 Noiembrie 2020
Sursa foto: https://www.sciencenews.org