Distribuie:
Odată ajunși la maturitate, cei mai mulți dintre noi, tindem să avem o atitudine resemnată în legătură cu modul nostru de a gândi și a fi. Ne considerăm capitole încheiate în procesul de creație interioară.
Privim spre noi înșine ca un scriitor la cartea sa încheiată, care deși rămâne creația lui, putem spune că el s-a despărțit complet de ea, nemaiputând interveni în viața personajelor sale pentru a modifica profiluri, gesturi sau alegeri.
Neuroplasticitatea vine să dezmintă această abordare, pornind de la ideea că neuronii conțin în ei înșiși potențialul de remodelare care-i face disponibili pentru dezvoltarea rețelelor neuronale.
Conform medicului Eric Kandel, laureat al premiului Nobel, tot ceea ce învățăm nou duce la dublarea numărului de legături neuronale, de la 1300 la 2.600. Însă fără repetiția susținută a noilor gânduri se revine la starea inițială, adică la uitarea, ștergerea abilităților dobândite.
Pentru a deveni o variantă mai bună a ta, e nevoie să-ți schimbi vechiul tipar de gândire. Noile gânduri, noua realitatea proprie trebuie implementate apoi la nivelul acțiunii, comportamentului, iar acest proces rulat mereu va duce în final la crearea unei noi personalități.
Procesul merită prezentat în detaliu pentru a înțelege mai bine esența sa. Modul nostru de învățare a ceva nou se întemeiază mereu pe baza a ceva ce am acumulat deja.
Folosind activități de rutină din viața reală, putem înțelege modalitatea de realizare a unor noi activități. Spre exemplu, prima generație care s-a alfabetizat în munca la calculator, avea nevoie de analogii cu activități de rutină cunoscute, pentru a putea înțelege și deprinde noile competențe. Exemplul cu îndosarierea unor acte de birou le facilita înțelegerea privind folderele în care erau depozitate fișierele electronice.
Repetarea este iarăși deosebit de importantă, deoarece prin ea se pot consolida și înrădăcina conexiunile neuronale. În acest sens, se aplică modelul de tip hebbian al învățării: ”activare împreună, conectare împreună”. Teoria lui Hebb descrie cum un neuron A activat trimite ulterior un semnal puternic spre un alt neuron B, ceea ce va crea o legătură sinaptică între cei doi. În pasul următor, între cei doi se va consolida o legătură puternică, ce se va activa mereu prin repetare. Astfel neuronii vor funcționa simultan. Întâi are loc procesul de învățare, prin crearea unei noi legături neuronale, iar apoi prin activarea ei constantă, aceasta este memorizată.
Tot acest proces se aplică și în contextul personalității fiecăruia, atât în plan cognitiv, cât și emoțional.
Ieșirea din zona de confort, din stagnare se face prin învățarea a ceva nou, implementarea unor tipare ce pot fi mereu îmbunătățite.
Observarea, identificarea unei motivații și vizualizarea mentală prin care ne transpunem în situația dorită pot avea efecte miraculoase.
De asemenea, prin introspecție, prin interogații cu privire la identitatea noastră, vechile automatisme de gândire sunt puse în paranteză, ceea ce creează premisele formării unor noi tipare.
Exercițiile mentale realizate prin afirmații pozitive repetate vor putea genera în timp un nou fel de-a gândi și de-a fi. Aceasta este cheia neuroplasticității, iar rezultatele nu vor întârzia să apară mergând pe calea spre acest nou început.
Trăieste conștient!
10 octombrie 2020
Psiholog Raluca Elena Moisescu
