Distribuie:
Emoțiile sunt bune, indiferent că sunt pozitive sau negative. La prima vedere apare întrebarea, oare își poate dori cineva să se simtă rău? De când o emoție negativă, puternică poate fi bună pentru el? Ce e bun în emoțiile noastre? În primul rând ele conțin mesaje importante pentru fiecare dintre noi. Ceea ce ne supără, ne frustrează arată și că este important.
Gelozia apare într-o relație în momentul în care unul din parteneri are un complex de inferioritate şi exprimă temerea de a pierde ceva ce are deja, în beneficiul altcuiva. De cele mai multe ori ea este asociată legăturilor amoroase, însă ea se regăsește şi în cadrul relațiilor de muncă și al relațiile sociale, fie că vorbim de prietenii fie de relații de amiciție.
Sentimentul geloziei ne indică un anumit tip de relație în care predomină posesia în detrimentul afecțiunii iar puterea în detrimentul iubirii. Gelozia nu este dragoste, ea îşi are rădăcinile în frică, în teama persoanei cum că nu are valoare.
Gelozia implică trei persoane: cei doi parteneri și un al treilea, rivalul/rivala. Pentru că este legată de stima de sine, persoana trăiește cu teama permanentă că altcineva va veni şi îi va lua locul. În acest moment, “celălalt” este perceput ca fiind mai bun ( competent, superior) și automat perceput ca o amenințare pentru stabilitatea relației.
Cei mai multi consideră gelozia un semn bun, un barometru care îi determină dacă să investească sau nu, într-o relație. Așadar, dacă este gelos/geloasă înseamnă că mă iubește. Deși multi consideră gelozia un afrodisiac, ea are deseori efecte opuse. Gelozia conține emoții ambivalente, pe de-o parte presupune atracția faţă de persoana dorită, iar pe de altă parte conține furia la adresa acesteia. Partenerul (partenera) este perceput în același timp atât ca obiect dezirabil dar şi ca dușman care îl expune pe celalalt riscului de a-şi pierde obiectul dorit.
De multe ori, “celălalt” este un personaj creat în minte, întreţinut de slaba încredere şi lipsa propriei validări. “Celălalt” mai poate îmbrăca şi alte forme precum: un serviciu bun, un hobby, o prietenie strânsă cu o altă persoană.
Vine întrebarea, ce ar putea fi bun de conştientizat din experimentarea geloziei? Să ajungem la fel de buni, poate mai buni decât cei pe care îi punem deasupra noastră. Adică, să ne creştem sentimentul încrederii în sine, să facem paşii cei buni în evoluţia noastră educaţională, profesională, să muncim mai mult pentru noi şi mai puţin pentru alţii.
Invidia este frustrarea de a vedea că altcineva are ceea ce vrei tu să ai. Invidia presupune pe de-o parte atracție faţă de aspectele bune/pozitive ale persoanei vizate şi pe de altă parte convingerea personală că acea persoană nu merită să aibă acel avantaj/situație. De regulă atrage şi sentimentul de furie faţă de acea persoană.
Mai exact, invidia, prin manifestarea ei, împinge individul să-şi facă o evaluare, mai mult sau mai puțin conștientă, asupra realizărilor personale şi gradul de mulțumire pe care îl are faţă de sine. Aici este momentul în care individul poate conștientiza fie o lipsă a evoluției sale fie, observă ce situație anume stagnează de prea mult timp şi îşi aduce aminte de visurile abandonate.
Orice om are nevoie să se întrebe atunci când simte invidie faţă de cineva, care ar fi calitatea sau reușitele celui faţă de care el simte invidie.
Consider că invidia este o emoţie bună, necesară oricăruia dintre noi pentru că poate duce către mobilizarea resurselor şi focusarea efortului într-o direcţie bună, constructivă pentru evoluţia viitoare.
Dacă şi tu conştientizezi acest aspect pozitiv al invidiei în viaţa ta, automat vei considera această emoţia ca fiind bună pentru tine.
În concluzie aş spune că, dacă gelozia ne arată ce ne lipsește, prin comparația cu rivalul/rivala, ce are în plus acesta/aceasta faţă de mine, invidia ne arată, tot prin comparație, locul unde vrem să ajungem, către ce tindem si cine vrem să devenim.
În cabinetul psihologului, un prim bun demers este acela de a îndruma clientul să conștientizeze calitățile și realizările sale, concentrarea pe aspectele pozitive/bune ale experienței sale de viaţă. Când ai o imagine de sine bună îți poți îndeplini obiectivele mai ușor, această imagine de sine bună îți dă entuziasm, energie şi determinare. O imagine de sine negativă te face să-ţi scadă motivația sau chiar o anihilează, prin lipsa încrederii în forțele proprii, ducând la comportamente de evitare.
Este important să ne înțelegem emoțiile și să înțelegem că ele sunt în slujba noastră, să ascultăm mesajul lor și să îl folosim pentru a ne crea viața pe care ne-o dorim.
Trăiește conștient !
Psiholog Raluca Elena Moisescu
16 februarie 2018
