Distribuie:
C.G. Jung afirma că ,,funcționări defectuoase ale sufletului pot duce la importante tulburări ale corpului, după cum, în mod reciproc, o afecțiune fizică poate antrena o suferință a sufletului“.
Bolile psihosomatice se declanșează atunci când mintea (psihicul) produce schimbări la nivelul organismului (soma). Bolile psihosomatice nu afectează la fel pe toată lumea deoarece impactul emoțiilor asupra sănătății fizice variază de la un individ la altul. Fiecare înfruntă stresul în propriul său mod.
Cheia impactului unui episod emoțional nu constă în emoțiile pe care le manifestă persoană. Contrar aparențelor, emoția nu este elementul central al experienței emoționale. Psihicul scanează şi evaluează în permanență mediul extern şi intern şi răspunde, în consecință, conform acestor evaluări, astfel că mai important decât ceea ce ni se întâmplă este cum trăim ceea ce ni se întâmplă.
Centrul experienței emoționale se situează la nivel cognitiv simbolic. Depășirea emoției sau recuperarea emoțională nu ar putea fi obținută decât prin intervenții care să vizeze procesul cognitiv simbolic al clientului și anume căutarea şi crearea de sens (adică semnificația atribuită de acesta) .
Studiul relațiilor dintre stres și sistemul endocrin are o istorie îndelungată. Au fost analizate cu precădere schimbările hormonale care au loc în situaţii stresante, însă în ultimul timp cercetările se îndreaptă spre studii vizând modelul bio-psiho-social al stresului, cu urmărirea acţiunii diferiţilor hormoni asupra mecanismelor de gestionare a stresului. Printre cele mai întâlnite psihosomatizari se numără astmul, cefaleea, enurezisul, ticurile, alergiile, gastrita, ulcerul, psoriazisul, dermatitele, lipotimiile, ameţelile, voma psihogenă, colonul iritabil, migrena, nevroza cardiacă, hipertensiunea, precum şi infecţia urinară.
Psihosomatica este o concepţie medicală integratoare care permite abordarea unor afecţiuni somatice induse psihic, ca reacţie a unor trăiri emotiv tensionale (factori stresanţi, pierderi, conflicte) sau a unor manifestări psihice secundare unor boli organice.
În câmpul de preocupări al psihosomaticii stau tipul de personalitate al individului predispus la boala psihosomatică, tipul comportamental precum şi specificitatea reacţiei anumitor organe la acţiunea unor factori stresori.
Interventia psihologului în gestionarea bolilor psihosomatice constă în identificarea acelor configuraţii de scheme maladaptative timpurii, mecanisme de apărare, a scheme cognitive dezaptative şi stiluri de coping dezvoltate de fiecare individ, în particularitatea sa.
Fixarea organică este un proces corporal, elaborat de bolnav, avându-şi sursele în conflictele, frustrările şi complexele refulate din sfera inconştientului în şi prin trup. Specialiştii în domeniu, consideră în cazul patologiei psihosomatice ca simptomele organice reprezintă un veritabil şi complex limbaj simbolic prin intermediul căruia sunt exprimate şi descărcate tensiunile intrapsihice ale bolnavului respectiv.
Ceea ce caracterizează aceste tulburări psihosomatice este absența oricăror leziuni organice care să le justifice existenta, ele fiind expresia unor frustrări, carenţe afective, conflicte interioare. Ele se mai datorează şi unor factori psihologici favorizanți precum imaturitatea afectivă, labilitatea procesele psihice, sugestibilitatea crescută a individului etc.
Tulburările psihosomatice apar mai frecvent la anumite tipuri de personalitate , care sunt caracterizate prin reactivitate emoţională crescută, susceptibilitate exagerată, rigiditate în schemele cognitive şi agresivitate externă blocată. Friedman şi Rosenman (1959) descriu tipurile comportamentale A şi B, în care tipul psihologic A este definit de ambiţie, competitivitate, nevoia puternică de a asimila ostilitate, agresivitate şi combativitate crescută. Agresivitatea persoanelor care aparţin acestui tip psiho-comportamental A poate fi de natură cognitivă, verbală, comportamentală. Fiecare individ îşi face în mod absolut personal şi specific boala, în funcţie de tipul constituţional somato-psihic.
Vulnerabilitatea psihică la stres apare astfel, ca un element favorizant pentru bolile psihice, dar şi pentru cele psihosomatice în cadrul cărora ea se asociază cu o vulnerabilitate de organ.
Trăiește conștient !
Psiholog Raluca Elena Moisescu
10 februarie 2018
Foarte bine ati scris; stresul in ziua de astazi este destul de periculos.
Cum sa nu ne mai stresam?